Dacă aveți copii, probabil nu vă este străină imaginea piticului ascuns în spatele perdelei, căruia i se văd clar picioarele de sub aceasta sau și o jumătate din corp, dar el sau ea sunt convinși, că sunt invizibili, eventual foarte bine ascunși. Oamenii de știință au crezut cândva, că în spatele acestui comportament se ascunde o anumită formă a egoismului copilăresc – că copilul pur și simplu crede, că nu este vizibil, pentru că el nu vede nimic. În realitate este altfel!
Cândva psihologii clinici pediatrii erau convinși că copiii sunt ființe egocentrice – în special bebelușii și preșcolarii au impresia că sunt centrul universului. Cum au descoperit acest lucru și cum se manifestă? Au cercetat jocul de-a v-ați ascunselea. Dacă un copil mic își acoperă ochii, este convins, că este invizibil și că alți oameni pur și simplu nu pot să-l vadă. Acest lucru se manifestă, de exemplu, prin faptul că în timpul jocului de-a v-ați ascunselea își acoperă numai fața (de ex. se ascund după perdea și cu toate că picioarele li se văd, cred că sunt bine ascunși și nimeni nu îi poate găsi). În cea mai nouă cercetare oamenii de știință Henrika Moll și Allie Khalulyan au realizat că acest lucru poate fi complet diferit.
Se pare că copiii sunt mult mai empatici
Cercetarea s-a desfășurat în felul următor. Într-o cameră au fost copii cu vârsta cuprinsă între 2 – 4 ani și adulți. Adulții își acopereau alternativ ochii, urechile și gura și oamenii de știință i-au întrebat pe copii, dacă pot să-i vadă, să-i audă sau să vorbească cu ei. Copiii au spus că nu – ceea ce nu dădea la început niciun sens. Însă în baza unei cercetări mai amănunțite au ajuns la concluzia că copiii pentru interacțiunea socială solicită confirmarea conectării – adică contactul vizual sau faptul că văd gura omului cu care vorbesc. La fel se poartă și cu propriul lor corp – deci, dacă își acoperă ochii, e suficient cu mâinile sau cu scutecul, cred, că sunt invizibili.
Tocmai de aceea este extrem de important să cultivăm contactul vizual în timpul comunicării încă de la o vârstă fragedă. Copiii vor învăța să fie mai atenți, rezistenți și mai calmi. În același timp, se vor îmbunătăți în cultivarea empatiei lor naturale.
