După cum spune clasicul: „Să știi a scrie nu înseamnă că știi să scrii.“ Nimeni nu s-a născut scriitor, în spatele acestuia se ascund ani de muncă grea, de citit, șters, transcris, aruncare a hârtiilor, pauzelor de creație și pierderea încrederii în forțele proprii. Deși astăzi toată lumea practic știe să scrie (și să citească), nu oricine știe să scrie un text care este ușor de citi: emoțional, trist, vesel, amuzant, cu tâlc, cu idei interesante. Dacă sunteți unul din cei care ar dori să-și dezvolte talentul de scriitor sau ar vrea să înceapă cu scrisul, avem câteva sfaturi pentru Dvs., cum să vă perfecționați în acest domeniu.
Inspirați-vă de la cei mai buni
Clișeul „greu pe terenul de antrenament, ușor pe câmpul de luptă“ nu a apărut degeaba – este valabil cu adevărat și va fi valabil întotdeauna. A începe să scrieți fără a citi măcar o carte, nu va aduce rezultate mari. Dacă vrem să învățăm, este corect să învățăm de la cei mai buni. De aceea, citiți, citiți, citiți. Fie că este literatura clasică, autori moderni, poezii sau proză. Dar selectați operele autorilor respectați. Deși inițial este posibil să fiți demotivați de nivelul lor și să vreți să renunțați cu cuvintele „Eu nu voi scrie niciodată așa,“ nu renunțați. Probabil că nu, dar vă puteți apropia de ei –și dacă vă veți strădui, puteți să atingeți și nivelul lor. Când citiți aceste opere, urmăriți mai mult decât cuvintele lor. Compoziția propozițiilor, cuvintele utilizate, dinamica sau defalcarea textului.
Încercați exercițiile de scriere
Există o serie de exerciții care vă ajută să vă îmbunătățiți în scrierea creativă. De exemplu, luați o hârtie și începeți să scrieți, nu vă gândiți și scrieți timp de 5 minute fără oprire – fără a citi după voi, fără a corecta textul, fără a avea un subiect dat, fără a știi în prealabil tâlcul. Astfel obțineți „flow” și vă veți concentra în primul rând pe tâlc, pe final, decât pe textul în sine. Puteți să-l modificați după aceea. Sau vă alegeți 4 termeni aparent fără legătură – butelie de gaz, bancă, șoarece, glob pământesc – și încercați să-i încorporați într-o poveste scurtă. Sau răsfoiți o carte, indicați orbește o propoziție, scrieți-o pe hârtie – va fi ultima propoziție a textului – și încercați să-i rescrieți restul. Sau … inventați-vă propriul exercițiu.
Întoarceți-vă la textele Dvs. vechi
Acest sfat are două niveluri: primul este că textul pe care îl veți scrie, îl lăsați încă o zi să stea în sertar. Apoi îl scoateți, îl citiți și îl ajustați. Nu veți avea față de el o relație atât de pasională, ca și când l-ați terminat de scris, atunci corectura și autocritica funcționează mai bine. Datorită acestui fapt îl puteți urca la un nivel nou – mai bun. Al doilea nivel este, că niciodată nu este rău să vă întoarceți la textele pe care le-ați scris înainte cu o lună, cu trei luni, cu un an. Acest lucru vă poate alimenta cu puteri noi.: „Uau, aceasta am scris eu? Acum aș putea să o fac mai bine.“ Sau un astfel de text poate să ajute în căutarea inspirației – ce s-ar întâmpla, dacă ați încerca astăzi să scrieți un text pe aceeași temă? Altfel, proaspăt, mai experimentat. Eventual vă poate reaminti de greșelile pe care le-ți făcut și să constatați dacă le-ați înlăturat.
Notați-vă gândurile, situațiile, sentimentele
Unde să găsiți inspirație pentru scris? Pretutindeni – ce poate oferi mai multă inspirație decât viața însuși. Ceva v-a făcut să râdeți, v-a întristat, v-a șocat, v-a obligat să gândiți? Notați-vă acest lucru. Poate fi și un fragment dintr-o conversație, o situație concretă, aspectul interesant al unui om, absurditatea dintr-o instituție. De ce merită să notați astfel de situații? Le puteți încorpora în poveste, puteți să construiți pe ele o povestire scurtă, dar ce este cel mai important: vor servi ca un antrenament suplimentar pentru a vă îmbunătăți scrisul.
Ce este dinamica textului?
Dacă. Ați. Scrie. Propoziții. Un. Pic. Mai. Lungi. Decât. Aceasta. S-ar putea să nu citiți bine un astfel de text, la fel nu ați citi bine un text nici atunci, dacă nu ați putea să clasificați bine ideile, să le aranjați și organizați în propoziții cu lungimea corectă, atunci s-ar putea întâmpla cu ușurință că cititorul ar putea să se piardă în marea de cuvinte, sau să se înece în ea, pentru că acest lucru se poate întâmpla în marea învolburată, desigur. Deci: textul are o dinamică bună, când alternează în el propozițiile mai lungi și mai scurte. Când cititorul nu are sentimentul, că se bâlbâie cu textul sau a coborât pe un tobogan nesfârșit. Un ajutor poate fi și când vă citești creația cu voce tare: acest lucru vă spune într-adevăr multe.
Ascundeți egoul și obiectivele exagerate
Și acum vă voi arăta cât de bine știu să scriu. Dacă fiecare autor ar începe să scrie cu o astfel de setare, probabil că nu ar exista multe texte lizibile. Egoul Dvs. nu ar trebui să de simtă în povestire – mai bine să se simtă din el umanismul, umorul, emoțiile, bucuria, tristețea. Ca cititorul să nu se gândească dacă ați scris textul pentru Dvs. sau pentru el. Poate fi resimțit ca o povară prinsă de picior când stați la calculator sau caiet cu intenția de a scrie cea mai bună, cea mai amuzantă și mai originală poveste din lume. Obiectivele exagerate obligă, cele mai bune opere apar atunci când sunt sincere și autorul simte nevoia să le exteriorizeze. Indiferent de motivul pentru care doriți să vă îmbunătățiți scrierea – vreți să aveți un jurnal mai frumos, doriți să scrieți o carte de poezii sau doriți pur și simplu să le citiți copiilor Dvs. ceva original seara în pat – este important să nu renunțați, să scrieți, să citiți, să scrieți, să corectați, să vă întoarceți la versurile Dvs. și uneori să nu gândiți inutil.
