grăsimile în alimentație

Grăsimile în alimentație – prieteni sau dușmani?

Atunci când vorbim despre grăsimi în alimentație, oamenii au tendința să spună “nu”. Și, în general, vom găsi informații despre cum grăsimile sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, obezitate și chiar cancer. Dar ceea ce multă lume nu știe e că nu toate grăsimile sunt la fel. Avem grăsimi bune pe care ar trebui să le introducem în alimentație, grăsimi rele pe care ar trebui să le evităm și chiar grăsimi pe care le putem consuma doar ocazional.

Studiile referitoare la efectele grăsimilor au relevat anumite lucruri, dar suntem departe de a afla tot ceea ce e de aflat despre grăsimi.

Câteva detalii importante de reținut:

  • Grăsimile sunt o categorie importantă de macronutrienți, alături de proteine și carbohidrați,
  • O dietă echilibrată ar trebuie să aibă 25-30% grăsimi,
  • Grăsimile sunt de origine animală și vegetală,
  • Grăsimile sunt mai dense caloric comparativ cu proteinele și carbohidrații – 1 gram de grăsime are 9 kcal (proteinele și carbohidrații au 4 kcal pe gram),
  • Unele grăsimi au beneficii pentru organism, în timp ce altele sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta anumite afecțiuni.

Tipuri de grăsimi în alimentație:

  1. Grăsimi bune

Grăsimile mononesaturate și cele polinesaturate sunt considerate alegeri optime pentru o alimentație echilibrată.

Printre alimentele care conțin grăsimi mononesaturate avem nucile (migdalele, nucile pecan, caju etc.), dar și uleiurile vegetale precum uleiul de măsline și avocado.

Alimentele bogate în grăsimi polinesaturate sunt, de asemenea, recomandate. O categorie specială sunt acizii grași omega-3 care au o multitudine de beneficii pentru sănătate. Pentru a asigura doza zilnică optimă, puteți consuma somon, hering, sardine, păstrăv, nuci, semințe de in, semințe de chia, ulei de susan.

  1. Grăsimi rele

Grăsimile trans sunt responsabile pentru reputația proastă pe care o au toate grăsimile în zilele noastre. Alimentele care conțin grăsimi hidrogenate ar trebui evitate, precum și alimentele prăjite, margarina, produsele de patiserie, alimentele grase procesate.

  1. Grăsimile saturate

Probabil ați văzut deja că pe eticheta produselor scrie câteodată cantitatea totală de grăsimi pe 100 grame, dar și cantitatea de grăsimi saturate. Grăsimile saturate sunt o categorie undeva la mijloc, între cele bune și cele rele. Cu alte cuvinte, ele pot fi consumate ocazional și e bine să le avem în bucătărie.

Acest tip de grăsimi îl găsim în produse precum carnea grasă (porc, vită) și produsele lactate (lapte, smântână, unt), dar și în anumite produse vegetale cum ar fi uleiul de cocos, untul de cacao și chiar uleiul de palmier.

Până recent, consumul de grăsimi saturate a fost asociat cu creșterea nivelului colesterolului și chiar cu risc crescut de a dezvolta boli de inimă. Dar studii de dată recentă arată că lucrurile nu stau chiar așa. Cu alte cuvinte, se pare că grăsimile saturate nu sunt chiar așa rele cum credeam înainte. Totuși, recomandarea este să fie consumate cu moderație.

0 0 votes
Article Rating